Sămbătă seară, la Brașov, galeria dinamovistă a părăsit stadionul „Tineretului” atunci când din meci mai erau douăzeci de minute. Cei câțiva suporteri rămași să urmărească și sfârșitul partidei pierdute de bucureșteni cu 2-0 nu au făcut decât să oficializeze motivul pentru care grosul galeriei a renunțat să mai urmărească meciul de sub Tâmpa. „Blatiștilor! Blatiștilor!”, le-au strigat aceștia jucătorilor veniți să îi salute după o înfrângere care la casele de pariuri avea cota 2.60. Suspectă pentru unii dintre fanii dinamoviști, partida FC Brașov – Dinamo (2-0) se integrează perfect în tiparul întâlnit în mai toate campionatele europene în ultimele etape ale unui sezon. Folosindu-se de mărturii ale unor foști sau actuali fotbaliști, psihologi, dar și de date statistice, ProSport analizează „sindromul finalului de campionat” care, an de an, afectează echipele din Liga I.
„Cheia succesului: motivația”
În lumea pariorilor, teoria legată de modul în care ar trebui abordat finalul unui sezon este universal acceptată. „Meciurile din ultimele etape îți pot provoca pierderi mari dacă nu ești atent. În finalul unui campionat, motivația este cheia succesului. Cu cât o echipă are mai multă nevoie de puncte, cu atât mai mari sunt șansele ca ea să câștige meciul, mai ales dacă are în față o echipă fără obiectiv sau cu țelul deja atins”, este doar unul dintre sfaturile propuse de un site de ponturi. Motivația este invocată și de dinamoviști atunci când discută despre înfrângerea de la Brașov: „Jucătorii lui Dinamo au locul 4 asigurat, probabil că nu s-au mai putut concentra. Încerc să găsesc o explicație logică”, spunea sâmbătă seară, la DigiSport, Cornel Dinu. Aceeași linie a discursului au păstrat-o și Ionuț Negoiță, și antrenorul Flavius Stoican.
Psihologul sportiv Andreas Hniatiuc completează: „În finalul de sezon, dacă vorbim despre echipele cu obiectivul îndeplinit sau despre formațiile aflate în afara pericolului retrogradării, dispare acel motor reprezentat de motivație. Și este foarte greu de schimbat ceva. Singurul obiectiv este cel al clubului care, printr-o clasare cât mai bună, obține bani în plus din drepturile TV. Dar acestă țintă nu este preluată și de jucători. Motivația poate apărea în cazul jucătorilor care știu că sunt urmăriți de anumite echipe, dar acestea sunt exemple izolate”. Hniatiuc prezintă și câteva dintre elementele definitorii pentru lipsa de combativitate din ultimele etape: „Dacă vă uitați, în ultimele runde scade numărul accidentărilor și al intrărilor mai dure. Crește, în schimb, numărul cartonașelor galbene luate pentru proteste sau pentru ieșiri nervoase. Oboseala acumulată pe parcursul unui sezon își spune cuvântul, iar jucătorii sunt cu gândul mai mult la vacanță”.
Un fotbalist activ din Liga I explică și el, sub protecția anonimatului, modul în care este gestionat un final de sezon: „Sincer, depinde de ce fel de jucător ești. Dacă ești profesionist 100%, nu contează că e prima sau ultima etapă, tu evoluezi cu aceeași ambiție. Dacă nu mai ai obiectiv, atunci te mai pot motiva și banii. Dacă clubul îți dă ceva în plus din ce primește din drepturile TV sau dacă vrei să te transferi pentru că, să știi, ultima impresie chiar contează”.
„Momentul în care se fac jocurile”
În aproape toate campionatele europene, dar în special cele din Estul continentului, finalul unui campionat naște cele mai multe controverse. Detaliază un fost fotbalist din Liga I, sub protecția anonimatului: „Ă‚sta e momentul în care se fac jocurile. Reciprocități, înțelegeri între echipe fie pe bani, fie în baza unor relații mai vechi. Ajuți sau ești ajutat”. Datele statistice din ultimele cinci sezoane din Liga I încurajează această ipoteză. Primul element relevant este diminuarea numărului de remize. Egalurile, în special în finalul de sezon, ajută prea puțin echipele aflate încă lupta pentru un obiectiv.
Teoria susținută, sub protecția anonimatului, de un fost jucător din Liga I are și acoperirea datelor publicate de jurnalistul de investigație Declan Hill, în cartea sa despre mafia pariurilor intitulată „Ghidul insiderului în trucarea de meciuri”. Folosind o bază de date cu meciuri dovedite a fi aranjate, autorul demonstrează că majoritatea blaturilor au loc în ultima parte a sezonului. „Niciun jucător sau patron nu este dispus să cedeze puncte până în ultimul sfert al sezonului. Probabil, acest lucru se întâmplă pentru că, înainte de a vinde puncte, aceștia așteaptă să acumuleze numărul minim de puncte necesar rămânerii în divizie”, scrie Hill în cartea sa. O excepție de la regulă, susține Declan Hill, este Luciano Moggi, fostul director general al lui Juventus condamnat la 2 ani și patru luni de închisoare în cazul de corupție „Calciopoli”: „Moggi, omul care aranja meciuri pentru echipa italiană Juventus, încerca să trucheze partidele în al doilea sfert al sezonului”.
var options = { title: 'Arbitri/Jucători care au trucat meciuri', hAxis: {title: '', titleTextStyle: {color: 'red'}} };
var chart = new google.visualization.ColumnChart(document.getElementById('chart_div')); chart.draw(data, options); }
Un alt element care susține varianta aranjamentelor făcute pe final de sezon, pentru puncte sau pentru profit la pariuri, este numărul ridicat de meciuri suspectate a fi trucate din ultimii cinci ani din Liga I. ProSport prezintă o listă a meciurilor controversate sau cu rezultate surprinzătoare jucate în ultimele etape ale precedentelor cinci ediții de campionat.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER